Dacă nu-ți stau...
Copil am fost...
Făcut să fiu al veacului granit...
Iubirea este totul...
Sunt mii de motive...
Vino...
Suflet de femeie...
Ochii mamei...
Fulgi de nea colindă...
Crăiasa mea cea jună...
Ceața rece se lasă...
Adevăr...
Surprind...
Tu veșnic rămâi...
Oare de ce...
Pentru dorul tău...
În ultima toamnă...
Buna dimineața,mamă...
Te cred...
Lacrimă de floare...
Revino...
Ții minte...
E seară...
Dacă...
Să cobor în zori...
Ajută-mă...
Tu sau eu...
Când dragostea cântă...
Cei care au fost...
Singuri...
Astăzi...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Șoaptă ți-am rămas...
Nu vreau să cred...
Și-ai curs...
Petale negre de trandafir...
Nu-mi pare rău...
Ușa închisă...
Îngeraș...
Și-au promis...
Pe frunzele nopții de mai...
Și infinitul...
Parfumul clipei mele...
Ieșim încet pe rând...
N-ar fi...
Aici am venit...
Oprește iubire...
Ninge ușor...
Când am fost...
Oare cum să mă-nțelegi...
Glasul meu te cheamă...
Corăbii de timpuri...
Iar tu,mămico...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Plânge cerul pentru noi...
Despărțit de tine...
Azi e 8 martie...
Aici am venit...
Aici am venit...


Aici am venit în taină ce cuvântă necaz
Lacrimă sfântă şi liniştea legendelor trecute.
Aici de bună voire sa tulburat gândul revenirii
Sub semnul veşniciei dintre pământ şi mormânt.
Cu bătăi în inimi şi rouă pe gene
Surâde destinul şoptind prin freamăt de viaţă
Adevărul ascuns în miezul veacului de ieri
Bând rugina omenirii dintr-un abis de cimitir.
Râde şi vechiul cosaş scuipând în palme împăcat
Căci străvezie-i ziua întemniţată-n noapte
Şi plânge răsăritul chinuit în apus.
Asta-i tot omule!crucea-i rolul omenesc...
© Volontir Dmitrii,
книга «Și infinitul...».
Коментарі