Dacă nu-ți stau...
Copil am fost...
Făcut să fiu al veacului granit...
Iubirea este totul...
Sunt mii de motive...
Vino...
Suflet de femeie...
Ochii mamei...
Fulgi de nea colindă...
Crăiasa mea cea jună...
Ceața rece se lasă...
Adevăr...
Surprind...
Tu veșnic rămâi...
Oare de ce...
Pentru dorul tău...
În ultima toamnă...
Buna dimineața,mamă...
Te cred...
Lacrimă de floare...
Revino...
Ții minte...
E seară...
Dacă...
Să cobor în zori...
Ajută-mă...
Tu sau eu...
Când dragostea cântă...
Cei care au fost...
Singuri...
Astăzi...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Șoaptă ți-am rămas...
Nu vreau să cred...
Și-ai curs...
Petale negre de trandafir...
Nu-mi pare rău...
Ușa închisă...
Îngeraș...
Și-au promis...
Pe frunzele nopții de mai...
Și infinitul...
Parfumul clipei mele...
Ieșim încet pe rând...
N-ar fi...
Aici am venit...
Oprește iubire...
Ninge ușor...
Când am fost...
Oare cum să mă-nțelegi...
Glasul meu te cheamă...
Corăbii de timpuri...
Iar tu,mămico...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Plânge cerul pentru noi...
Despărțit de tine...
Azi e 8 martie...
Oprește iubire...
Opreşte iubire!aici cobor...


În tine a încăput toată vraja
Din frumuseţea unui chip de copilă
Cu sarutul ei zugrăvit adesea
Pe buzele mele cu jar şi milă.

Uşor să-mi pălmuieşti privirea senină
Să ştiu că viaţa fierbe-n tine
Şi mereu să-mpletim a noastre inimi
Cu ale dragostei ramuri fine.

Să te laşi la pieptul meu
Ca iarba verde-n farmecul vânt
Şi braţ la braţ în strângeri de mâină
Să şoptim troienele noastre de jurământ.

Şi seara iubirea ploilor de vară
Să ne ţie cununa firii la ore târzii
Peste umbra sărutărilor jenate
Ascunse-n strofe de bucurii.

În tine se frâng cumpene-n zbucium amar
Şi respinsul dor pleacă-n lume nechemat
Iar ochii noştri-n noapte ard aproape
Luminând altarul inimii unde ne-am cununat.
© Volontir Dmitrii,
книга «Și infinitul...».
Коментарі