Dacă nu-ți stau...
Copil am fost...
Făcut să fiu al veacului granit...
Iubirea este totul...
Sunt mii de motive...
Vino...
Suflet de femeie...
Ochii mamei...
Fulgi de nea colindă...
Crăiasa mea cea jună...
Ceața rece se lasă...
Adevăr...
Surprind...
Tu veșnic rămâi...
Oare de ce...
Pentru dorul tău...
În ultima toamnă...
Buna dimineața,mamă...
Te cred...
Lacrimă de floare...
Revino...
Ții minte...
E seară...
Dacă...
Să cobor în zori...
Ajută-mă...
Tu sau eu...
Când dragostea cântă...
Cei care au fost...
Singuri...
Astăzi...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Șoaptă ți-am rămas...
Nu vreau să cred...
Și-ai curs...
Petale negre de trandafir...
Nu-mi pare rău...
Ușa închisă...
Îngeraș...
Și-au promis...
Pe frunzele nopții de mai...
Și infinitul...
Parfumul clipei mele...
Ieșim încet pe rând...
N-ar fi...
Aici am venit...
Oprește iubire...
Ninge ușor...
Când am fost...
Oare cum să mă-nțelegi...
Glasul meu te cheamă...
Corăbii de timpuri...
Iar tu,mămico...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Plânge cerul pentru noi...
Despărțit de tine...
Azi e 8 martie...
Corăbii de timpuri...
Corăbii de timpuri...



E tărâmul nostru-n zare
Unde trece prin anotimpuri
Tresaltându-şi valurile de pace
Efemerul corăbiilor de timpuri.

Inima-i răsădită-n colţ de nori
Umbrindu-ne chipurile hoinare
Biruind viforul răbufnirii
Egalând dorinţele neclare.
Scumpă-mi este plutirea vieţii
Cu tine doar pe valurile tinereţii
Nădăjduind că n-or mai prăbuşi
Umbrele noastre dincolo de stele.

Măcar de-ar bate veşnic vântul
Şi aduşi să fim în port albastru
Insomnia tărâmului dumnezeiesc.

Plutesc corăbiile de timpuri.
Eşti atât de aproape-n gânduri!

Tu ai aşteptat în taină o iubire
Dar ochii tăi în ochi mi te-au trădat.
Neobosit am tot aşteptat şi eu
Enigma darului ceresc!

Şi tot plutesc plutesc corăbii de timpuri...
© Volontir Dmitrii,
книга «Și infinitul...».
Коментарі