Dacă nu-ți stau...
Copil am fost...
Făcut să fiu al veacului granit...
Iubirea este totul...
Sunt mii de motive...
Vino...
Suflet de femeie...
Ochii mamei...
Fulgi de nea colindă...
Crăiasa mea cea jună...
Ceața rece se lasă...
Adevăr...
Surprind...
Tu veșnic rămâi...
Oare de ce...
Pentru dorul tău...
În ultima toamnă...
Buna dimineața,mamă...
Te cred...
Lacrimă de floare...
Revino...
Ții minte...
E seară...
Dacă...
Să cobor în zori...
Ajută-mă...
Tu sau eu...
Când dragostea cântă...
Cei care au fost...
Singuri...
Astăzi...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Șoaptă ți-am rămas...
Nu vreau să cred...
Și-ai curs...
Petale negre de trandafir...
Nu-mi pare rău...
Ușa închisă...
Îngeraș...
Și-au promis...
Pe frunzele nopții de mai...
Și infinitul...
Parfumul clipei mele...
Ieșim încet pe rând...
N-ar fi...
Aici am venit...
Oprește iubire...
Ninge ușor...
Când am fost...
Oare cum să mă-nțelegi...
Glasul meu te cheamă...
Corăbii de timpuri...
Iar tu,mămico...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Plânge cerul pentru noi...
Despărțit de tine...
Azi e 8 martie...
Crăiasa mea cea jună...
Crăiasa mea cea jună...



Seara-şi întinde plasa pe cer
Steluţe fug spre colţişor de lună.
Cântându-mi dragostea se scaldă-n
râul efemer
Plăsmuiala inimii mele
Crăiasa mea cea jună.

Şi vântul pălmuieşte fierbinte chipul ei
De parcă ar îndemna într-o înţelegere tăcută
Să-ntoarcă privirea înspre jarul ochilor mei
Adăpostul ramurilor de vise
Prihana dorinţelor acute.

Pretutindeni covoare verzi-n cale
Chiar şi peste întinderea tainică din spaţii
Şi păşeşte prin ploi de stele
Crăiasa mea agale
Divin lăsând ca altă dată
Acorduri de graţii.

Împovărat de gânduri
Ridic ochii către cer
Steluţele gingaş dorm
La braţul lunei mumă.
Şi dincolo mă priveşte
Prin geamul efemer
Cu dorul ierbii de rouă
Crăiasa mea cea jună.
© Volontir Dmitrii,
книга «Și infinitul...».
Ceața rece se lasă...
Коментарі