Dacă nu-ți stau...
Copil am fost...
Făcut să fiu al veacului granit...
Iubirea este totul...
Sunt mii de motive...
Vino...
Suflet de femeie...
Ochii mamei...
Fulgi de nea colindă...
Crăiasa mea cea jună...
Ceața rece se lasă...
Adevăr...
Surprind...
Tu veșnic rămâi...
Oare de ce...
Pentru dorul tău...
În ultima toamnă...
Buna dimineața,mamă...
Te cred...
Lacrimă de floare...
Revino...
Ții minte...
E seară...
Dacă...
Să cobor în zori...
Ajută-mă...
Tu sau eu...
Când dragostea cântă...
Cei care au fost...
Singuri...
Astăzi...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Șoaptă ți-am rămas...
Nu vreau să cred...
Și-ai curs...
Petale negre de trandafir...
Nu-mi pare rău...
Ușa închisă...
Îngeraș...
Și-au promis...
Pe frunzele nopții de mai...
Și infinitul...
Parfumul clipei mele...
Ieșim încet pe rând...
N-ar fi...
Aici am venit...
Oprește iubire...
Ninge ușor...
Când am fost...
Oare cum să mă-nțelegi...
Glasul meu te cheamă...
Corăbii de timpuri...
Iar tu,mămico...
Și eu te voi lăsa...
Tăcerea-ți murmură...
Plânge cerul pentru noi...
Despărțit de tine...
Azi e 8 martie...
Ușa închisă...
Uşa închisă...


Şi-am atins năframa de pe masă
Ce-i doar o umbră şi durere
Un suspin
iar apoi o lungă tăcere.
Nu mai e măicuţa mea acasă...

Şi-am tras perdeaua neagră a amintirii
Să-i şterg ochii
să-i trezesc şi zâmbetul.
Dar înţeles-am că ce-i mai scump
ne ia pământul
Iar iubitul nume-i soarta despărţirii.

A fost ca o zi plecată-n asfinţit
O bucurie de-o clipă
apoi jale-n sufletul meu.
Şi uşa închisă-mi aminteşte mereu
Că măicuţa acasă n-a mai venit.
© Volontir Dmitrii,
книга «Și infinitul...».
Коментарі