Învierea...
Iar dacă vei da gândiri...
A duhului mângâiere...
Secundele îndoielii...
Cerșetori de fericire...
Tu ești mamă...
Sfarmă-mi chipul de tine...
Pictorița...
La crucea vieții...
Și simbolic...
Taina ta...
Și oameni nu se mai ajung...
Mama-i legământ de pace...
M-aș face praf de cuvinte...
Ecoul vieții...
Vedenii...
Și poate atunci...
Tu ești hoața...
Un mister...
Puiul amintirii...
Am venit...
Geanina...
Același eu...
Nălucă...
Lângă mama...
Iubește...
În aprindere de zori...
Eu îți scriu...
Nu caut...
Zbucium pământesc...
Într-un fir de vânt...
Fulgușori de lacrimi...
Ram frânt...
Ce mică e viața...
Sirena...
Nici jăratec și nici fum...
Mamă tu mai plângi...
Atunci când...
Celor fără suflet...
Zvârlugă...
A duhului mângâiere...
Te doare suflete...eu știu...
De parcă și Dumnezeu
A părăsit pământul.
Legată-i durerea de tine
Cu voia întâmplării
Stăpânind în al său apogeu.

Iar duhul tainic suspină
Lângă patul tău ceresc
Și-n boala dorului vulcanic
Cuvintele-i se răresc și tot răresc.

Se târăște timpul la picioare
Și-ți sărută tălpile spinuite
Apoi ca un melc lunecând agale
Coboară-n sarcofagul clipelor pecetluite
Unde zace-n neființă
Zarea-ngemănată
Cu raza vieții tale.

Te doare suflete...
Dar mai rabdă și tu
Căci duhul luptă neîncetat
Până la răsăritul noului soare
Și va prevesti sonetul
Frumosului pământ
Ca un brad în vârf de munte
Tămăduindu-ți rana
Cu un sfânt descânt.

Și plămădit din tine
Pentru tine-n veci
Îți va veghea zâmbetul tău senin.
Și vei vedea murind durerea
La izvorul vieții
În lacrima Domnului divin.
© Volontir Dmitrii,
книга «La umbra dorului...».
Secundele îndoielii...
Комментарии