Învierea...
Iar dacă vei da gândiri...
A duhului mângâiere...
Secundele îndoielii...
Cerșetori de fericire...
Tu ești mamă...
Sfarmă-mi chipul de tine...
Pictorița...
La crucea vieții...
Și simbolic...
Taina ta...
Și oameni nu se mai ajung...
Mama-i legământ de pace...
M-aș face praf de cuvinte...
Ecoul vieții...
Vedenii...
Și poate atunci...
Tu ești hoața...
Un mister...
Puiul amintirii...
Am venit...
Geanina...
Același eu...
Nălucă...
Lângă mama...
Iubește...
În aprindere de zori...
Eu îți scriu...
Nu caut...
Zbucium pământesc...
Într-un fir de vânt...
Fulgușori de lacrimi...
Ram frânt...
Ce mică e viața...
Sirena...
Nici jăratec și nici fum...
Mamă tu mai plângi...
Atunci când...
Celor fără suflet...
Zvârlugă...
Și poate atunci...
Aş vrea să te uit
când voi trece-n eternitate
Prefăcând totul într-o umbră
A unui timp pierit în nesfârșire
Prin amintiri şi versuri-mprăştiate.
Aş vra să te uit copilo
când ochii gheaţă mi-or fi
Când ţărâna rece proaspăt răscolită
Un nou locaş îmi va dărui.
Când tot ce-a rămas
ce nu-i pentru mine
Să-ţi rămână-n dar
De la un suflet fără glas
Şi poate atunci aş uita de tine...
© Volontir Dmitrii,
книга «La umbra dorului...».
Коментарі