Învierea...
Iar dacă vei da gândiri...
A duhului mângâiere...
Secundele îndoielii...
Cerșetori de fericire...
Tu ești mamă...
Sfarmă-mi chipul de tine...
Pictorița...
La crucea vieții...
Și simbolic...
Taina ta...
Și oameni nu se mai ajung...
Mama-i legământ de pace...
M-aș face praf de cuvinte...
Ecoul vieții...
Vedenii...
Și poate atunci...
Tu ești hoața...
Un mister...
Puiul amintirii...
Am venit...
Geanina...
Același eu...
Nălucă...
Lângă mama...
Iubește...
În aprindere de zori...
Eu îți scriu...
Nu caut...
Zbucium pământesc...
Într-un fir de vânt...
Fulgușori de lacrimi...
Ram frânt...
Ce mică e viața...
Sirena...
Nici jăratec și nici fum...
Mamă tu mai plângi...
Atunci când...
Celor fără suflet...
Zvârlugă...
Tu ești mamă...
Când pleacă luna la culcare
Şi stelele se sting în dimineaţă
Mâina ta cea albă fină
La izvor te spală pe faţă.

Şi-mpietreşte inima codrului măreţ
Văzându-te preafrumoaso culegând
Cu dragostea albinelor depusă-n miere
Flori tăcute presurate-n rând.

Eşti vrednică să stai crăiasă
Prin zâmbet asculţi păsările cântăreţe
Apoi te prinzi-n hora naturii sfioasă
Şi ca un prunc le dăruieşti blândeţe.

Din cerul binecuvântat snopi de raze
Se prefac într-un iatac de-al tău
Brodat cu lacrimi de pe ramuri
Şi păzit de Însuşi Dumnezeu.

Tu eşti o perlă nedesluşită
A lumii răsuflare nemuritoare.
Plec capul şi-ascund ochii înrouraţi:
Tu eşti mamă! steluţă veghetoare...
© Volontir Dmitrii,
книга «La umbra dorului...».
Sfarmă-mi chipul de tine...
Комментарии