Învierea...
Iar dacă vei da gândiri...
A duhului mângâiere...
Secundele îndoielii...
Cerșetori de fericire...
Tu ești mamă...
Sfarmă-mi chipul de tine...
Pictorița...
La crucea vieții...
Și simbolic...
Taina ta...
Și oameni nu se mai ajung...
Mama-i legământ de pace...
M-aș face praf de cuvinte...
Ecoul vieții...
Vedenii...
Și poate atunci...
Tu ești hoața...
Un mister...
Puiul amintirii...
Am venit...
Geanina...
Același eu...
Nălucă...
Lângă mama...
Iubește...
În aprindere de zori...
Eu îți scriu...
Nu caut...
Zbucium pământesc...
Într-un fir de vânt...
Fulgușori de lacrimi...
Ram frânt...
Ce mică e viața...
Sirena...
Nici jăratec și nici fum...
Mamă tu mai plângi...
Atunci când...
Celor fără suflet...
Zvârlugă...
Sfarmă-mi chipul de tine...
Altar cu flori sub dulce nume
Trădează transparent iubirea mea
Cu o nesfârşită speranţă
Mă întemniţează-n privirea ta.

Şi pleoapa-mi atinge neruşinată
Undele de aer ce le respiri şi tu
Cu sfinţii aburi de amor
Ce nevăzutul suflet îmi umplu.

Mai pun o floare pe altar
Legănată-n pasul vremii
Şi apropii urechea de inima ta
Cerând în şoaptă trecerea vămii.

Se-neacă degetele-n părul tău
Dezlegând năframa îndoielii
Şi buze în buze găsesc un sărut
Ascuns în dragostea tainicilor evanghelii.

În exilul morţii de-oi fi să plec
La ultima treaptă eu mă voi opri
Şi tot iubirea faţa-mi va ascunde
Căci şi acolo izvor de viaţă tu vei fi.
© Volontir Dmitrii,
книга «La umbra dorului...».
Коментарі