Învierea...
Iar dacă vei da gândiri...
A duhului mângâiere...
Secundele îndoielii...
Cerșetori de fericire...
Tu ești mamă...
Sfarmă-mi chipul de tine...
Pictorița...
La crucea vieții...
Și simbolic...
Taina ta...
Și oameni nu se mai ajung...
Mama-i legământ de pace...
M-aș face praf de cuvinte...
Ecoul vieții...
Vedenii...
Și poate atunci...
Tu ești hoața...
Un mister...
Puiul amintirii...
Am venit...
Geanina...
Același eu...
Nălucă...
Lângă mama...
Iubește...
În aprindere de zori...
Eu îți scriu...
Nu caut...
Zbucium pământesc...
Într-un fir de vânt...
Fulgușori de lacrimi...
Ram frânt...
Ce mică e viața...
Sirena...
Nici jăratec și nici fum...
Mamă tu mai plângi...
Atunci când...
Celor fără suflet...
Zvârlugă...
Vedenii...
Frumos îmi treci prin gând
Şi spărgând minutele
Repezinte-n oră să dispară
Te opreşti şi taci privind
Ceaţa ochilor în seară.
Mă sugrumă o dorinţă
Să te ating în tăcerea ta
Negociind cu a mea fiinţă
Fără visuri goale-n tâmple
Să te arunc în neputinţă.

Taci şi mă tot priveşti
Cum ceața-mi roade pasiunea
Şi mi-i frică să te-ntreb
De-mi eşti femeie sau nălucă
Ori strigăt din amintiri
Chemat cu timpul să se ducă?

Obosit în amestec de vedenii
Îmi vine gândul că nu eşti
Să-mi mai tragi durerea-n suflet
Şi din nou să mă răneşti...

Iar somnu-mi sprijină-ndoiala
Şi-ţi alungă chipul plăsmuit.
Şi ca pruncul adorm în cântec
Lângă  plopul îmbătrânit.
© Volontir Dmitrii,
книга «La umbra dorului...».
Комментарии