Învierea...
Iar dacă vei da gândiri...
A duhului mângâiere...
Secundele îndoielii...
Cerșetori de fericire...
Tu ești mamă...
Sfarmă-mi chipul de tine...
Pictorița...
La crucea vieții...
Și simbolic...
Taina ta...
Și oameni nu se mai ajung...
Mama-i legământ de pace...
M-aș face praf de cuvinte...
Ecoul vieții...
Vedenii...
Și poate atunci...
Tu ești hoața...
Un mister...
Puiul amintirii...
Am venit...
Geanina...
Același eu...
Nălucă...
Lângă mama...
Iubește...
În aprindere de zori...
Eu îți scriu...
Nu caut...
Zbucium pământesc...
Într-un fir de vânt...
Fulgușori de lacrimi...
Ram frânt...
Ce mică e viața...
Sirena...
Nici jăratec și nici fum...
Mamă tu mai plângi...
Atunci când...
Celor fără suflet...
Zvârlugă...
Cerșetori de fericire...
Ai ascuns ochii ca să nu-ți văd inima ta...
Și mai blocat într-un fel de buclă
Uitând că-mi trebuie și mie uneori
Să urc la suprafață pentru a mă inspira
Ca apoi reîntors în abisul goliciunii
Să-mi găsesc plinătatea mea.

Și-am rămas mințit nepăsător
Cercându-ți sufletul cu misterioasele întrebări...
Te minți și tu că sunt eu naivul mesager
Îmbătat de promisiuni și adormit în așteptări.

Ai ascuns ochii să nu-ți văd inima plângând
Și mă lași uitat în abisul goliciunii
Înecat la fundul râului trandafiriu
Rămânând niște străini...
Cerșetori de fericire-n sărăcia lumii...
© Volontir Dmitrii,
книга «La umbra dorului...».
Комментарии